Sunt cinic și realist din prima frază: ”U” nu are astăzi nicio sursă de finanțare care să îi dea speranțe că ar putea continua anul în divizia B. Modificarea planului de reorganizare și reducerea datoriilor vechi la nivelul câtorva sute de mii de euro a deviat doar primul glonț mortal. Pe țeavă mai sunt însă câteva la fel de periculoase, în orice moment cineva poate apăsa pe trăgaci!
Nu există niciun investitor. Măscăricii care apar prin presă sau prin biroul administratorului judiciar mai mult rău fac decât bine. Da, ei alimentează prin vorbe visele și ignoranța suporterilor, privați de informații reale de o presă în mare parte la fel de ignorantă, care se limitează la a transcrie delirul minciunilor vărsate de ”investitori” fără o minimă verificare a situației reale, dar fiecare declarație e numai un cui bătut în coșciug. Trece vara, vine groapa.


Orice progres e posibil abia din momentul acceptării realității. Nu mai visați la viitor dacă nu acceptați prezentul! Iar prezentul e cel pe care vi-l spun acum și îl simt angajații și jucătorii de ceva vreme: nu mai există bani. Și nici cine să îi aducă. Vânzătorii de iluzii gen Mihai Giurgiu, Vulturar de la Alexandrion sau alte nume care vor apărea de acum aproape în fiecar zi în presă, negociază cu buzunarul gol. ”Investitorii” de azi ai Universității se împart în două categorii: cei care se bagă singuri în seamă și cei curtați de club. Nimeni însă nu pare dispus să scoată un leu din buzunar. Odată cu dispariția lui Walter se încheie și sezonul binefăcătorilor.


Pentru suporteri, un singur sfat: acceptați realitatea! ”U”, așa cum l-am cunoscut și iubit în ultimii ani, nu mai există. E doar un bolnav incurabil pe care administratorul judiciar încearcă să-l trateze după manual, ușurându-i, probabil, agonia de final.


E cam gata, dragilor. Fără o minune picată din cer, vom mai savura o vreme generoase proiecte ale păcălicilor de vorbe și apoi... sfârșit. Păstrați în voi spiritul lui ”U” pentru vremuri mai bune. Poate povara istoriei va apăsa pe sufletul cuiva și vom avea cândva o nouă șansă. Deocamdată, se dovedește că n-am fost vrednici de ”U” și el moare sub ochii noștri.
Sfârșit. Deocamdată.

 

Comentarii