Regret faptul că „U” Cluj e nevoită să joace departe de casă un meci considerat pe teren propriu într-un moment bun pentru echipă, moment care putea declanşa emulaţie în rândul suporterilor, fiind de aşteptat ca după victoria din Gruia să crească şi numărul de spectatori pe stadion. Decizia comisiei de a suspenda terenul Universităţii pentru o etapă obligă însă „şepcile roşii” să părăsească oraşul la următorul meci şi, automat, să piardă un număr însemnat de suporteri la partida cu Gaz Metan.
Cu toate acestea, sunt total de partea băieţilor care au pătruns în teren la finalul meciului pentru a-i îmbrăţişa pe jucători. Doar cine trăieşte fotbalul precum un spectacol, neimplicat emoţional, poate ridica un cuvânt de dojană la adresa „făptuitorilor”, fără a avea însă şi autoritatea necesară pentru ca vocea lui să conteze. Victoria din Gruia, un vis imposibil până acum, a declanşat o euforie ce dă sens condiţiei de suporter dedicat. Suporterii intraţi pe gazon nu au periclitat integritatea cuiva, nu au influenţat desfăşurarea meciului, pur şi simplu şi-au îmbrăţişat jucătorii după fluierul de final. S-ar cuveni ca cei care judecă şi dictează sancţiunile să ţină cont şi de spiritul legii, nu doar de litera ei, dând dovadă de puţină indulgenţă atunci când în faţa lor ajung cazuri precum cel de acum, care pledează în favoarea frumuseţii fotbalului.
Îi felicit pe cei care au reuşit să-şi împlinească impulsul. Fotbalul modern exclude suporterul dintre ingredientele reţetei, atribundu-i doar rolul de plătitor şi decor al transmisiilor tv. Dacă se mai găsesc unii să spargă breşe în sistem fără a periclita integritatea cuiva sau desfăşurarea meciului, nu pot decât să fiu mândru de ei.
Mă piş pe fotbalul modern!
Mihai Hossu

Comentarii